L-am adunat, strofă cu strofă, de prin paginile cărţii “Ultima licornă” de Peter Beagle, pentru că mi s-a părut mişto. Acuma, de ce mi s-a părut mişto chiar n-aş putea să explic, de data asta. So, here it is!
Ce-i cules va creşte iară,
Mai trăieşte ce-i răpus,
Ce-i furat va mai rămâne -
Ce s-a dus, s-a dus.Ce-i născut din mare seacă,
Frumuseţea a apus
Şi ce dai îţi arde palma -
Ce s-a dus, s-a dus.Ce-a fost-nalt cade-n ruină,
Ce-a fost spus este nespus,
Ce e drept nu ştie nimeni -
Ce s-a dus, s-a dus.Cei ce pot nu stau s-aleagă.
Pentru noi alegeri nu-s.
Noi iubim numai ce pierdem -
Ce s-a dus, s-a dus.
Posted by clara on iulie 14, 2009 at 3:05 pm
eu citeam mereu PSD – filosofic, carpit- si ma intrebam incontinuu ce-a patit fata asta, ca pana acum scria despre carti…?
Posted by dreamingjewel on iulie 14, 2009 at 7:47 pm
No-no-no, aici citim, nu facem politică!