Citiţi genul ăsta de cărţi? Şi dacă da, v-aţi ales cu ceva din ele? Le consideraţi pe toate nişte şarlatanii care exploatează problemele unor oameni aflaţi în impas promiţându-le un mod facil de a îşi rezolva problemele? Sau sunt unele care merită atenţia şi altele cu care nu trebuie să vă pierdeţi timpul? Îi consideraţi naivi pe cei care citesc asemenea cărţi?
Posted by adinab on iulie 16, 2009 at 1:39 pm
Nu citesc. Cred ca macar 90% din ele sunt scrise de sarlatani; in plus, ma cam enerveaza cei care au gasit cate-o carte de-asta si apoi toata viatza te inunda cu intelepciunea guru-lui lor.
Nu zic ca nu se poate sa gasesti in ele sfaturi OK – dar cele pe care le-am rasfoit/cu care am fost batuta la cap mi s-au parut naivitati New Age…
Singura carte de genul asta care mi-a placut a fost “Limbajul trupului” – aparuta mai demult pe la noi.
Posted by raul on iulie 16, 2009 at 2:32 pm
nu citesc, dar daca imi cad in maini ma distrez, rasfoindu-le. mie mi-e oroare de retetele universale si schemele americane.
am auzit ca una care a dat rezultate este “cum sa devii nefumator”. si pe vremea cand eram librar, “cartea gesturilor” avea cea mai mare trecere si imi era recomandata de toata lumea. dar nu am avut rabdare sa ma apuc de ea
Posted by Diana on iulie 16, 2009 at 3:15 pm
Am citi carti de genul acesta, din curiozitate. Mama mea e mare “fana”. Parerea mea este ca sunt ca si religia….daca tu crezi cu putere in bazaconiile scrise acolo, te ajuta. Pana la urma, si lectura este un tip de autosugestie.
Ma deranjeaza insa felul in care cei care descopera o astfel de carte, o propovaduiesc tuturor (si iar asemanarea cu religia).
Probabil de-asta si au atata succes. Cineva a fost atat de istet incat sa descopere ca exemplul religiei nu-i tocmai prost si ca e usor si profitabil sa speculezi nevoia omului de a crede in ceva.
Posted by sabina on iulie 16, 2009 at 6:04 pm
ca in toate zonele si aici exista maculatura ,ca si lucruri reusite.
Self – help books-ul poate fi prima trapta – chiar daca “vulgara” – spre productiile serioase de psihologie si psihoterapie.
oamenii au nivele diferite de intelegere,si nimic mai uman decat sa cauti un raspuns ,o solutie,o idee intr-o carte care-ti promite rezolvarea unei probleme de viata,prin urmare nu e nimic de condamnat in acest gen de lectura.
in general lectura e tonica,functioneaza ca un antidepresiv, lucru deloc de neglijat.
iar cu timpul,selectia incepe sa opereze de la sine.
Posted by to-morrow on iulie 16, 2009 at 9:42 pm
As lua o carte din asta intr-un concediu, ca sa ma distrez. Titlul vinde cartea, si daca vezi pe coperta ceva de genul “cum sa devii bogat/simpatic/profesionist intr-o saptamana”, e clar
Cartea gesturilor, cartea succesului in afaceri, cartea relatiei armonioase in cuplu…sunt pline librariile de ele (si nu numai la noi).
Imi explic succesul lor prin faptul ca sunt scrise intr-un limbaj simplu si au povestioare ale unor oameni. Totul e ambalat cat mai comercial, solutia e pe tava, uite o lectura usor de digerat
Citisem undeva ca la capitolul vanzari de carte, pe locul 1 se situeaza manualele scolare si pe locul 2 sunt self-help-urile astea.
Dar daca se vand, rezulta ca lumea are nevoie de ele.
Posted by Vero on iulie 17, 2009 at 8:15 am
Am citit vreo 3 vrand-nevrand, fiindca le-am tradus
Mi s-au parut naive, sau poate “puerile” e un calificativ mai potrivit, mai ales pentru unele capitole. In plus, ma indoiesc ca “retetele” care “functioneaza” la americani (daca or fi functionand si acolo), dau rezultate la noi. Dar, datorita faptului ca unele sunt presarate cu diverse povestioare pe post de exemplificari, mai afli cate ceva nou despre modul de viata de dincolo de ocean.
Oricum, daca nu le-as fi tradus, n-as fi fost in stare sa le citesc – pe langa ele, cel mai prost roman e un deliciu (dupa parerea mea)
Posted by Un turist literar on iulie 17, 2009 at 1:53 pm
“Le consideraţi pe toate nişte şarlatanii care exploatează problemele unor oameni aflaţi în impas promiţându-le un mod facil de a îşi rezolva problemele?”
da
Insa cititorii unor asemenea carti nu sunt neaparat naivi. As spune ca, in primul rind, sunt disperati (fie ca lasa asta sa se vada sau nu).
Posted by inbalarii on iulie 18, 2009 at 3:58 pm
Depinde ce înţelegi prin self-help books. “Cum să fii mai atrăgătoare în 30 de zile”, “Cum să slăbeşti”, “7 paşi pentru o viaţă mai fericită”? Un mare nu, mi se par bullshit-uri.
Pe de altă parte, cărţi tehnice, de genul “Teach yourself Apache”, “Securing your network”, “Mastering Asterisk” şi “Learn C în 30 days” da. Am învăţat din ele, învăţ din ele, şi îmi sunt utile în meseria mea. Fără chestii de genul ăsta m-aş descurca mai greu.
Posted by capricornk13 on iulie 20, 2009 at 7:47 am
nu, nu citesc; vorba lui vero, prefer cel mai prost roman la orice ora:) nu stiu cat de naivi sunt cei care le citesc, insa mai mult ca sigur sunt needucati intr-ale americanismului stupiziod de masa; cel mai tare ma amuza alea cu slabitul: dieta Atkins, disociata, bla bla; mai zic o data, sa auda mai multa lume: daca mananci mult si prost te ingrasi, daca nu, nu; daca nu faci nici sport, e clar meciul – o sa fii o grasuta plina de celulita. it’s that easy; nu e nevoie de nicio carte si nici de cinspe milioane platiti la nutritionist…pentru cine se intreaba ce inseamna mult – mai mult de 1800 de calorii pe zi pentru femei si 2200-2300 pentru barbati daca ai un regim de viata sedentar; pentru cine nu stie ce inseamna asta – 4 beri au 1000 de calorii:)
Posted by clara on iulie 20, 2009 at 9:43 am
eu nu sunt de acord cu capricornk13. eu mananc ‘prost’ , si deseori mult, si nu ma ingras, pt ca asa e conformatia corpului meu. mama a facut 3 copii si e in continuare slaba. am prietene care mananca foarte sanatos si nu slabesc, pt ca .. asa e conformatia corpului lor. cunosc persoane care dupa prima sarcina nu si-au ‘reluat’ greutatea, desi au facut sport si asa mai departe. prin urmare depinde foarte mult de organism. nu e asa simmplu.
nici eu nu cred ca e o idee buna sa urmezi toate dietele care apar prin carti, dar sa mergi la un doctor/ nutritionist care sa-ti recomande ce sa mananci / cum sa mananci/ ce e de facut ca sa obtii.. your best nu cred ca strica. in nici un caz nu functioneaza asa, mananci cum trebuie esti slaba, nu mananci cum trebuie te ingrasi.
mie mi se pare ca pop psihology intra la categoria self-help. nu stiu dc chiar intra sau doar mi se pare mie.
unele carti sunt interesante. nu spun ca mi-au schimbat radical viata, dar am remarcat ca unele lucruri se cam repeta in viata mea, incep la fel, se continua la fel, se incheie in aceeasi forma=-si de ceva vreme incerc- cu succes- sa le controlez.
cred ca pana la urma poti invata ceva din orice carte, dc esti dispus sa-ti petreci timpul citind-o
Posted by capricornk13 on iulie 21, 2009 at 6:32 am
@clara: nu neg ca metabolismul individual joaca un rol important, insa este ca ai sub 30 de ani?:D
tocmai asta e problema, ca dupa 30 de ani la marea majoritate a femeilor metabolismu’ ala o ia razna si trebuie sa tii tu lucrurile sub control…
uite ca si tu scrii despre control in legatura cu aceste self-help-uri…
Posted by dreamingjewel on iulie 21, 2009 at 5:36 pm
Înclin să fiu de acord cu sabina şi clara: sunt cărţi bune şi cărţi proaste şi aici. Dacă iei una de genul “Cum să te îmbogăţeşti de tânăr” (parcă am văzut eu un titlu d-ăsta) e clar că e ţeapă. Eu am dat peste una de psihologie care chiar m-a ajutat, în sensul că am găsit nişte explicaţii pentru anumite chestii pe care le făceam şi, înţelegând mecanismul, am reuşit ca acele probleme să nu mai fie nişte probleme. Am mai utilizat una despre cum să ţii discursuri în public care mi-a fost utilă întrucât uneori eu trebuie să susţin traininguri şi nu ştiu alţii cum sunt, dar eu prefer să am cursanţii atenţi la ceea ce zic.
În schimb, am primit la un moment dat – după o relaţie destul de nasoală – de la două persoane diferite, două cărţi pe tema relaţiilor de cuplu, exact pe dos una faţă de cealaltă. Dacă m-aş fi luat după ele n-aş fi ştiut ce să fac. În timp ce aşa…. tot nu ştiu ce să fac, aşa că improvizez de fiecare dată, dar măcar fac greşelile mele, nu pe ale altora.
Cred că unele cărţi – despre funcţionarea psihicului uman sau despre cum să îţi îmbunătăţeşti nişte aptitudini profesionale specifice – sunt utile. În schimb, orice intră în zona relaţiilor interumane este pe nisipuri mişcătoare, că aici ceea ce e valabil într-un caz poate fi total greşit în altul, iar orice îţi promite că te îmbogăţeşti sau devii popular peste noapte e escrocherie.