Posts from the ‘Colajele bibliotecarului’ Category

Dintr-una într-alta

Unul dintre motivele pentru care-mi place să citesc este că, de multe ori, cărţile mă fac să descopăr lucruri aflate, de fapt, dincolo de copertele lor. Adică în lumea asta, reală dar mult prea vastă, cartea funcţionând ca un soi de shortcut sau de “gaură de vierme” sau ca uşile misterioase din basme, care dau [...]

Când scriitorii uită că personajele au corp

Nu-s cârcotaşă din fire (pe bune, zău, pe cuvânt), dar întrucât am dat peste aceeaşi problemă de două ori într-o lună, am chef să mârâi puţin. Uneori, scriitorii uită că personajele au corp şi că în acesta se desfăşoară diverse procese. Problema este ce te faci când cititorul, mai prozaic, îşi aduce aminte. Una dintre [...]

Bibliotecile din bibliotecă

Bibliotecile sunt o parte importantă din viaţa noastră. Pentru noi, ăştia îndrăgostiţi de citit, care ne măsurăm vieţile şi în curbura rafturilor sub greutatea cărţilor înghesuite pe două rânduri şi ne dăm seama cât am crescut prin recitiri succesive, cum se măsoară copiii în raport cu semnele de pe tocul uşii, pentru noi ăştia de [...]

Mâini

Uneori cărţile ne învaţă să privim. Să privim mâini, de exemplu. Neglijate în epoca asta a uitatului la cu totul alte aspecte, aceste instrumente îşi au viaţa lor secretă: ne povestesc, ne trădează, ne exprimă: “Şi atunci am văzut (…) două mâini cum nu mai văzusem niciodată, două mâini care, asemenea unor animale înverşunate,  se [...]

PDS: poeţii versus natura

Pe vremea când omul, în formă de proiect, se mai gândea dacă să se dea jos sau nu din copac şi se exprima prin mârâieli, natura îşi şlefuia deja propriile poezii. Cui i-a ieşit mai bine în final, omului, care a inventat poeţii sau naturii, care a inventat caii, florile, fluturii, marea şi alte cele, [...]

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.