“Frica de moarte face viaţa să nu merite a fi trăită. Face viaţa un fel de moarte vie (…). Face viaţa să se predea morţii, unei morţi viitoare, unui lucru ce nu s-a întâmplat şi aşa desfiinţează scopul întreg şi libertatea de a trăi în timp ce eşti în viaţă. (…)

În timp ce eşti viu, viaţa ar trebui să fie principiul dominant, forţa motrice.

Cât de multe sunt posibile când cineva alege viaţa în loc de moarte, libertatea în loc de frică, dragostea în loc de ură (…).

Îţi dai seama că, dacă ai fi fost mai viu în viaţa ta, iar nu panicat şi temător, lucrurile ar fi fost mult mai suportabile şi, de fapt, minunate”. – Ben Okri, În Arcadia