Cine: Ada Milea

Ce: Quijote

De ce: Pentru că, deşi ştim şi noi bine cele de mai jos, avem nevoie să ne amintească din când în când cineva toate astea, să ne scuture, tocmai ca să nu ajungem, la un moment dat, să ne punem întrebarea din final…

„Mă-mbrac în oglinzi/Sunt călăuză înşelătoare/Văd chipuri cum sunt/Sau cum tuturor ni se pare

Viaţa asta o consumăm dintr-o respirare/Dar avem timp să fim singuri/Să ne călcăm singuri în picioare

Când vezi că viaţa s-a dus/Că timpul s-a scurs/Şi hoitul ăsta nu-ţi mai foloseşte la nimic

Te-ntrebi: Unde naiba am fost când timpul trecea?/Unde naiba am fost când trecea viaţa mea?

(Ada Milea: Quijote – Final. Oglinzi)

Motiv suplimentar: Pentru că albumul, în întregime, este trist şi vesel şi comic şi crud şi ridicol şi frumos şi tandru.

Anunțuri