Scrise pe marginea paginii

Nobel for Muller

Nobelul pentru literatură pe 2009 merge la scriitoarea germană de origine română Herta Müller. Motivaţia Academiei Suediei este că a fost recompensată „pentru onestitatea prozei în care descrie un peisaj al dezrădăcinării„.

Sorry, Philip Roth! Sorry, Mario Vargas Llosa!

Hertha Muller a părăsit România în 1987, după ce intrase în atenţia Securităţii. Ca să fim corecţi: eu nu cred că lua Nobelul dacă nu trăia şi nu publica în Germania. Adică, sigur, să ne bucurăm dar să nu omitem această nuanţă. Nu-i contest talentul, că n-am citit nimic de ea, spun doar că, spre deosebire de alţi scriitori din România, ea s-a şi aflat într-un loc cu mai mare vizibilitate. E un motiv de bucurie pentru români dar nu e un merit al României (în măsura în care o ţară are vreun merit pentru succesul artiştilor pe care „i-a dat lumii”) şi nu e o recunoaştere a României ca fiind semnificativă pentru cultura mondială (câh, ce pompos sună asta!). Cred că şi Germania se mândreşte cel puţin la fel de tare în acest moment.
N-am citit nimic de ea, aşa că mai multe nu pot zice.

29 de gânduri despre „Nobel for Muller

  1. Cred ca Roth n-o sa ia in veci nobelul asta… Damn.

    Sunti curioasa cum o sa ti se para cartile lui Müller. Eu am citit doar „Animalul inimii” si nu m-a impresionat in mod placut. Acum cu nobelul va trebui sa o recitesc, poate sa caut si altele. Of 🙂

  2. Păi or să le reediteze, nu-ţi face griji. Şi eu sunt curioasă. Şi stai să vezi bătut cu cărămida în piept că avem un scriitor român de Nobel. Deşi, după cum ziceam mai sus, nu lua Nobelul dacă nu trăia şi nu publica în Germania, oricât talent ar fi avut. Greşesc?

  3. Dupa parerea mea ai dreptate in privinta publicarii in Germania. Dar atata timp cat ea singura spune ca e legata de Romania (si se implica in cele ce se petrec pe la noi) probabil ca nu o sa o deranjeze prea mult mandria romanilor.

  4. Păi normal că nu o să o deranjeze. Eu încercam doar să pun mândria noastră în contextul potrivit: e un prilej de bucurie dar dincolo de asta, acest Nobel nu e un merit al României şi nici o recunoaştere a României ca fiind semnificativă pentru cultură pe plan internaţional.

  5. „acest Nobel nu e un merit al României” – ohoho, si inca ce merit! pentru romani! doar noi am reinventat kgb-ul, l-am numit securitate, i-am tras o mistrie de gru si-am pompat frica, bani si influenta-n el, vreme de vreo patruzeci de ani! (as trage-un rinjet aici, dar detest smilie-urile wordpress.)

    🙂 ma gindesc sa pun si eu un blog entry, sa-l fac sticky, si sa revin dupa ce citesc herta mueller. deocamdata ma pronunt doar sustinut de scurte cronici, si pe baza lor (ingusta si subreda) pot doar spune ca ma bucura divulgarea pe care-o opereaza premiata nobel Herta Mueller. fiindca despre crimele aparatului nostru represiv se stie next to nothing in restul lumii, iar despre banateni, despre sasii din banat chiar mai putin.

    sper sa fie mai lizibila decit m-a lasat adinab sa inteleg. am (o oarecare, hihihi) incredere in judecatile ei…

  6. Îmi venea şi mie să zic ce ai spus tu în primul paragraf dar m-am gândit să nu fiu cinică.
    Cât despre aparatul nostru represiv şi crimele lui, da, e posibil să ai dreptate. Deşi nicio divulgare n-a învăţat vreodată omenirea să nu facă aceleaşi greşeli, sigur, altfel ambalate.
    Să sperăm că o asemenea divulgare ar putea funcţiona şi în interior, adică aici, la noi, cred că ar fi o naivitate. Cine a vrut să audă de ele a auzit, cine nu, nu va începe să asculte acum. Poate unii dintre copiii ăştia care nu ştiu cum era fără Internet şi care au auzit de la părinţi că nu era rău în comunism, poate ei să afle ceva nou, sigur, aceia care citesc.

  7. @gingav -S-a potrivit bine nobelul asta cu aniversarea celor 20 de ani de la caderea oribililor. Sunt curioasa ce va spune Herta Müller in discursul de acceptare al premiului. Nu stiu daca o sa fie prea placut – din niste interviuri cu ea am inteles ca-i extrem de sensibila la tot ce tine de SRI/Secu si ca se simte si acum urmarita cand vine in Romania (si ca e convinsa ca Romania e inca un regim totalitar). Poate ca ar fi mai bine sa nu aduca deloc vorba de noi 🙂

    Despre cartile tipei: eu am citit una singura. Poate ca altele o sa-mi placa mai mult. Admit ca Müller mi se pare cam tulburata, dar poate ca o judec eu gresit.

  8. Da, am dat şi eu peste o ştire despre un interviu pe care l-a dat vara trecută şi în care zicea că România n-a ieşit încă de pe mâinile Securităţii şi că „România postcomunistă nu a dezbrăcat toate măştile ororii comuniste, dintre care cea mai perfidă rămâne cea a delaţiunii, iar cea mai cruntă cea a anihilării intimităţii”. Hmmm, oare eu de ce nu recunosc tabloul? nu cred că suntem nişte delatori cît despre anihilarea intimităţii, problema e cu unii care-şi pun intimitatea pe toate gardurile, ca să se uite alţii, ceea ce e în trendul capitalist de afară.
    Deci e clar că traumele sunt serioase. Sigur, asta nu exclude nişte romane de calitate.
    A, şi am uitat de Llosa. Deci, ca în fiecare an, sorry Llosa!

  9. pai, dumneata n-ai fi fost tulburata in locul ei? vorba lu rocky: stii cum e sa iei 400 de pumni in cap intr-o seara? dupa un timp, doare.

    si, daca va asteptati la panselute de la ea, mai bine n-o mai cititi, asa cum nu v-ati deranjat nici pina acum s-o faceti. n-o sa va placa.

  10. mde, e preferabil sa spui ca animalul inimii nu e o carte reusita, decit sa ranesti inima unei prietene.
    (Cenzurat de bibliotecar. Vă rugăm, nu înjuraţi în bibliotecă!)

  11. @ capricornk 13
    Da poate măcar or să bage la cap ăia dinafară că nici vorbă comunismu nu e chestia aia romantică la care visează ei. Deşi dacă nu i-a dumirit el Soljeniţân….

    @ andrei
    Am zis că POATE nu o fi cel mai reuşit roman AL AUTOAREI, CĂ POATE ARE ALTELE MAI BUNE, nu că nu e reuşit în sine, că asta nu am de unde şti, dat fiind că nu l-am citit.
    Hai să mai fac nişte precizări (cu speranţa că totuşi te-am înţeles greşit) :
    – părerile diferite despre cărţi se discută politicos, cu argumente şi FĂRĂ atacuri la adresa celor care au altă opinie. cel puţin la mine pe blog aşa se discută.
    – faptul că pui un smiley după o insultă nu o transformă în ceva acceptabil.
    – dacă ţie cumva comentariul tău ţi se pare o glumă, scuză-mă dar e un gen de umor pe care eu nu-l sesizez, iar mai devreme ai fost agresiv în mod inutil cu adinab. puteai s-o contrazici politicos, mai ales că ea nu exprimase o convingere fermă, ci un dubiu.

  12. La nuanta aia cu vizibilitatea – pai a fost un locul ala pentru ca s-a dus acolo… chiar intr-o perioada cand nu prea se circula liber.
    Acum nu-i opreste pe autorii romani sa se duca in locuri cu vizibilitate, daca-i tine…

  13. @ aSPOIU
    Păi dacă toţi pleacă în locuri cu vizibilitate cum mai rămâne cu cultura din România? Şi nici n-ar trebui să se ducă undeva, treaba e că noi nu ne promovăm cum trebuie scriitorii nici în ţară, darămite afară.

    @ to-morrow
    Nu ştiu ce s-a întâmplat, că la spam nu găsesc nimic. E prima oară când se pierde aşa un comentariu, îmi pare rău … 😦

  14. Stau si curat pusca si vorbesc (sau gandesc) prostii, uneori.
    In meniul de azi ‘uriasa’ controversa: Herta Muller – scriitoare romana sau nu. Parerile sunt in general inflamate, de ambele parti; celor care zic ca-i de-a noastra, din popor, le creste inima-n peptul de arama precum painea pe vatra ca vezi Doamne ce realizare mareata a gestat Romania. Lor le-as spune: chill. De cealalta parte se fac apeluri la sublimul bun simt romanesc: oameni buni, stati asa, nu prea ne-o putem asuma, e doar nascuta si chinuita in Romania.
    Cum spuneam, destul de putine pareri moderate, cele mai multe (desi nici acolo nu lipsesc disensiunile) aparute in mediul… cultural, sa zicem. Ce urmeaza vom vedea. Si, din pacate, in afara mediului cultural mentionat, prea putine pareri avizate, din partea unor cititori ai doamnei.
    Bottom line: fata e nascuta in Romania, a stat pe aici suficient cat sa aiba material documentar pentru cartile sale, dar:
    1. a scris si publicat in limba germana si
    b. a fost nominalizata la premiul Nobel de catre guvernul aleman.
    Asa ca, sigur, ne putem bucura, Romania va fi mentionata cu aceasta ocazie, fie si in treacat, dar merite deosebite nu prea ne putem aroga si nici nu putem spera la o eterna recunoastere a valorilor culturale romanesti ca urmare a inNobelarii doamnei. Am discutat cu francezi (educati) care habar n-aveau ca Ionesco sau Brancuzzi au sange de geto-dac in vine. In lista castigatorilor Nobelului pentru literatura va scrie mereu 2009 – Herta Muller – Germania, cum e corect. Numai putinii curiosi care or s-o citeasca or sa afle de legatura ei cu RO.

  15. O mentiune speciala pentru lipsa de viziune (sau de curaj) a editurilor romanesti care nu au reusit sa rezolve dificila ecuatie 1+1=?, unde 1=Herta Muller e nascuta in Romania, scrie despre experiente romanesti si este un scriitor de succes in spatiul german (suficient pentru nominalizare la Nobel), dar necunoscut romanilor si 1=anul asta se sarbatoresc 20 ani de la caderea Zidului/Cortinei/comunismului iar comitetul care acorda premiul Nobel pentru literatura a dovedit ca nu-i chiar atat de insensibil la nuante politice. Dupa mine, rezolvarea ecuatiei era simpla: 1+1=publicarea HM in limba romana dupa anuntarea candidaturii ei la Nobel din partea Germaniei, mai ales ca nu era la prima abatere. Ar fi fost un risc, dar cine nu risca etc. Si acum editura sau editurile respective ar fi putut iesi la rampa cu discursuri modeste ref. ce restituiri culturale colosale am facut noi boborului roman, asa, dezinteresat.
    Note de subsol – a. nici eu n-am citit HM (da’, da’ eu nici nu stiu nemteasca si nici n-am remarcat vreuna din cele doua carti traduse in rafturi si etc.) si 2. stiu ca HM a respins deja orice legatura intre castigul ei si aniversarile legate de caderea Zidului.

  16. Promovarea autorilor români, în general, suferă crunt la noi în ţară. Mă gândesc că poate ar trebui să existe un program al MInisterului Culturii, că de aia se cheamă al Culturii, un parteneriat cu editurile. Că altminteri, editurile, chiar vânzând un produs cultural, sunt totuşi societăţi comerciale şi poate că e naiv din partea noastră să ne aşteptăm de la ele să se ocupe de cultură. Şi chiar avem câţiva autori tineri mişto, cu potenţial. (Da pe mine, să fiu a naibii, mă seacă faptul că se face o megapublicitate la tot soiu de căcaturi cum ar fi Stig Larsen ăla şi nu se face o campanie moderată unui autor român).
    De la USR e o naivitate să aştepţi ceva.

    Cât despre Harta Muller, cred că şi dacă i se făcea o megareclamă tot nu ar fi fost cumpărată şi citită pe larg, din cauză că subiectul tratat de ea este incomod pentru că:
    a. le zdruncină unora ideile confortabile că în comunism nu s-au întâmplat lucruri chiar atîât de rele, că Ceauşescu a făcut şi lucruri bune, că Securitatea apăra ţara de pericole etc
    b. îi pune pe cititori faţă în faţă cu coşmarul absolut, cu un nivel al fricii pe care oamenii nu-l cunosc şi nu vor să şi-l imagineze (sau să se imagineze în această postură); în plus, dacă te întrebi cu sinceritate ce ai fi făcut tu în atare situaţie vezi că s-ar putea să fi cedat, că nu eşti eroul care crezi că eşti şi câţi vor să afle asemenea lucruri despre propria persoană.
    Deci trebuia un brânci ca Nobelul ca să împingă oamenii către cărţile ei şi chiar şi aşa nu ştiu câţi or să le recepteze cum trebuie.
    Îmi cer scuze, simt că sunt foarte incoerentă acum.

  17. Pare-mi destul de coerent ce spui, poate pentru ca si eu ma simt un pic incoerent.
    Dar:
    a. promovarea scriitorilor romani si promovarea scriitorilor nobelizati sunt doua treburi diferite; ca tot am indoieli daca HM e romanca (in calitatea ei de scriitor);
    b. editurile, asa societati comerciale orientate catre profit cum se afla, au publicat totusi LeClezio si Coetze, nu stiu cat de familiari publicului cititor care nu activeaza in domeniu (eu habar n-aveam de ei, mea culpa. sau nu.) Si tocmai pentru ca vand, trebuie sa promoveze; daca si-au ales ca domeniu produse culturale, n-au incotro, asta tre’ sa promoveze.
    c. ca o consecinta a lui b., HM are acum mai multe atu-uri in fata publicului roman – pot fi speculate si calitatea de nobelizat si cea (discutabila, pentru mine) de roman; daca era tradusa & publicata inainte, acum se culegeau, poate, laurii; un risc, cum spuneam;
    d. printre cititorii susceptibili de a citi lucrari de Nobel, cred ca-s majoritari cei care prefera sa fie zdruncinati cand citesc ceva. Da, inclusiv snobii. Cine prefera chestii caldute il are la indemana pe.. errr.. Larsen. Sau Coeliu, ca tot ai publicat nu demult ceva despre.
    e. din d. imi iese mie si un punct slab, referitor la subiectul tratat de HM – poate ca romanii sunt deja sastisiti de subiectul comunism. are they?
    f. ministerul ar putea face mai mult; editurile ar putea face; cititorii ar putea; RO ar… eh, gata cu pusca, ma intorc la chestii serioase si prozaice. merci

  18. Editurile au publicat LeClezio DUPĂ ce a luat Nobelul. Coetzee, e drept, au publicat înainte. Polirom a publicat Herta Muller dar probabil că nu a continuat pentru următoarele motive:
    – cărţile nu au fost un succes de vânzări (e drept că nici promovare nu-mi aduc aminte să i se fi făcut)
    – s-or fi gândit şi ei, exact cum spui tu, că „romanii sunt deja satisiti de subiectul comunism”.

    Ceea ce e adevărat, numai că sunt satisiţi cam aşa cum ar fi satisiţi de o insectă care-i bâzâie şi pe care o alungă absenţi, fără să o privească. Adică sunt satisiţi aşa, din avion, nu că ar fi aprofundat subiectul sau că i-ar fi acordat cine ştie câtă atenţie, sunt satisiţi mai degrabă de cât s-au ferit de el. Şi nu m-ar deranja că-l evită în plan cultural dacă la nivelul societăţii măcar s-ar fi produs nişte clarificări. Da vezi că nu s-au produs şi Pleşiţă moare în mod cu totul nedrept în patul lui, de bătrâneţe, Dan Voiculescu e bine-mersi senator, iar prin sondaje 50% dintre români zic că securitatea făcea şi lucruri bune.

  19. Ne indepartam, treptat, de subiect.
    Cred ca pentru un blog de carti un ordin de zi misto ar fi ‘cititi, cititi, cititi’, iar ordinul zilei asteia, personalizat, ar fi ‘cititi Herta Muller’.
    Despre edituri, sa le uram succes si sa recupereze acum cu HM, daca ele cred ca. Daca nu, ma apuc de nemteasca.
    Despre plesita eu stiu de la Goma si am o parere foarte… colorata, care nu cadreaza cu discutia de fata. Oricum, plesita si ai lui au rubrica permanenta in tiuk!, moralmente speaking. Si gata.

    P.S. Tu mai crezi in sondaje? 😀

  20. În sondajele astea, din păcate, cred. Doar sunt susţinute de tot ce îi auzi pe oamenii din jur spunând când se deschide subiectul. Şi nu, nu ne îndepărtăm de subiect, atitudinea românilor faţă de trecutul recet a fost o piedică în receptarea acestui gen de scrieri şi există riscul să fie în continuare.
    Ordinul de zi ar fi, poate, mai larg: „Citiţi Herta Muller şi regândiţi ceea ce credeţi că ştiţi despre regimul comunist”.

  21. injuratura? acum, daca ai taiat ce am scris, lumea ar trebui sa te creada ca am injurat, nu? n-ar fi fost mai civilizat fie sa tai, daca nu ti-a convenit ce am scris, fie sa lasi si sa iti exprimi dezacordul? ca sa se dumireasca oamenii ce crezi tu ca e injuratura.
    si inteleg ca don’soara capricork13 are dreptul sa o balacareasca pe herta muller, dar eu, daca spun ce-am spus (ca o sa tai, daca repet) sint taxat drept mojic.
    ce sa spun? mercic natiune. halal sa-ti fie.

  22. Unde a bălăcărit-o pe Herta Muller? A spus că are o carte ilizibilă, ceea ce, evident, era o părere personală, că pe bloguri despre asta e vorba, despre păreri personale, nu despre sentinţe universal valabile! E dreptul ei să creadă că e ilizibilă, la fel cum e dreptul tău să crezi că e o capodoperă. Puteai să-i zici: „ba n-ai dreptate, e un roman bun şi bine scris”. Însă tu ai făcut o remarcă despre inteligenţa ei, ceea ce este o insultă oricum ai da-o.
    Când cineva e de altă părere decât tine şi tu te repezi să-l insulţi, da, e o mojicie.
    Încă odată, despre cărţi se discută cu argumente, nu cu atacuri la persoana care a îndrăznit să aibă altă părere decât tine, oricât de mult ai aprecia tu autorul în discuţie. Ştii cum sună ce zici tu? „Herta Muller este o autoare talentată iar cine crede altfel e un prost”. Ăsta e fundamentalism.

  23. scuzati ca ma bag, dar unde a adus capricorn argumete ca madam muller scrie ilizibil?
    acu, ce sa zic, la ora asta am consumat ceva si tare mi-e greu sa citesc si 1001 de nopti. hac. 😀

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.