Bietul Mark Twain! În SUA a apărut o nouă ediţie, politically correct, a lui „Huckleberry Finn, în care cuvântul „nigger” (aproximativ „cioroi”, în română) a fost înlocuit cu „slave” (adică sclav). În spatele ideii, care a provocat ditamai polemica, se află profesorul universitar Alan Gribben, care a explicat că a procedat la respectiva curăţenie pentru că, din pricina acestui cuvânt, romanul nu mai era studiat în şcoli. (Ştirea completă, pe HotNews).

Sunt de acord că, netrăind în SUA, anumite lucruri, chiar esenţiale, îmi scapă. Dar chiar şi aşa, curăţarea cărţii lui Twain mi se pare o prostie. Nici nu ştiu care e imbecilitatea cea mai mare: că s-au scos respectivele cuvinte sau că, mai înainte, s-au scos cărţile din şcoli din pricina cuvintelor în cauză. Până la urmă, Huckleberry Finnnu este rasistă în spirit, ba chiar dimpotrivă, iar cuvântul, folosit de vreo 200 de ori pe parcursul romanului, apare în dialoguri, ilustrând, deci, cum se purtau şi ce gândeau oamenii în vremea respectivă. A curăţa cartea de cuvinte este cumva sinonim cu a contraface nu numai munca unui autor, ci şi istoria însăşi. În plus, abia văzând cuvântul „nigger” în contextul său, studenţii – hai, poate nu-i bine s-o bagi la clasă chiar în şcoala primară – au ocazia să priceapă de ce este jignitor. Corectitudinea politică NU e o idee rea. Exagerarea ei, ca toate exagerările, poate însă să fie dăunătoare.

Dar, decât să mă citiţi pe mine, mai bine vă uitaţi la dezbaterea organizată în jurul subiectului de cotidianul New York Times, care a apelat la profesori universitari, inclusiv unii de culoare. Veţi putea constata astfel mai multe lucruri: care sunt punctele de vedere pe subiect, cum se face jurnalism pe bune, inclusiv când ai un subiect sensibil ca ăsta, şi cum se menţine un forum civilizat (ba chiar cum se argumentează civilizat şi fără inflamări pe teme controversate, lecţie de care blogosfera românească are nevoie).

http://www.nytimes.com/roomfordebate/2011/01/05/does-one-word-change-huckleberry-finn

În rezumat

Interesant este că dintre cei trei profesori de culoare doi s-au declarat absolut scandalizaţi de ideea eliminării cuvântului „nigger” din cartea lui Twain.

„Înlocuirea unui cuvânt dintr-un roman nu poate repara secolele de suferinţe şi răutăţi răbdate de oamenii de culoare din partea oamenilor albi care,  pentru multă vreme şi chiar şi în prezent, ne-au considerat inferiori, proşti, leneşi, ignoranţi, necinstiţi şi asemeni animalelor (…)” – spune unul dintre ei.

Altul adaugă:

„Ce urmează după asta? Să înlocuim roşul cu portocaliu într-o pictură pentru că unii privitori găsesc că roşul e prea agresiv”?”

Cel de-al treilea spune că ambele alegeri au părţi proaste şi părţi bune şi că nu s-ar pronunţa pentru o soluţie generală, că fiecare trebuie să decidă el însuşi. Tipul, profesor universitar de drept, aminteşte însă cum în liceu a fost tachinat cu apelativul „Nigger Jim” după ce s-a studiat cartea lui Twain, chestie care l-a făcut să sufere. Mai mult, relatează cum colegul său de cameră din facultate avea o melodie preferată pe care o asculta toată ziua şi care avea cuvântul „nigger” în titlu. (Partea nostimă e că se referă la colegul lui cu termenul „jew”, care, dacă nu mă înşel, are la rândul său o conotaţie neplăcută pentru un evreu).

Susţinătorii variantei cenzurate, mai puţini la număr (albi, culmea, dacă e să privim în termeni de rasă), merg şi ei pe aceeaşi idee, că pentru tinerii de culoare este neplăcută folosirea termenului şi că, pân la urmă, într-o lume dominată de jocuri video, orice lucru care i-ar putea face pe oameni să citească o carte este binevenit, chiar şi scoaterea unui cuvânt.

Argumentele pro – dincolo de cele din citatele de mai sus –  mai menţionează că sclavia, ca practică, era o problemă mai mare decât apelativul „cioroi” şi deci a zice „sclavi” nu îmbunătăţeşte lucrurile cu nimic. Se mai invocă atentatul la proprietatea intelectuală („textele originale ale autorului ar trebui să fie sacrosancte„), se face referire la eforturile lui Twain de a reda exact limbajul vremii şi diversele sale dialecte (o muncă enormă, înţeleg) şi este citat acesta din urmă:

“The difference between the almost right word and the right word is really a large matter – it is the difference between the lightning bug and the lightning”. (1)

Un alt argument, amuzant în sine, a fost că „în ziua de azi cuvântul „nigger” este folosit de o grămadă de rapperi, care l-au recuperat în ciuda trecutului său hâd” (deşi eu am observat că e folosit mai degrabă peiorativ, drept e însă că nici nu am mai ascultat hip-hop de mult). Chestie la care un comentator supralicitează: „Da, hai să schimbăm cuvântul „nigger” din versurile de hip-hop cu „sclav”. Imaginaţi-vă impactul”.

Şi înainte să ziceţi că „americanii ăştia”, cică la un moment dat o companie britanică de teatru a schimbat numele unei adaptări după Hugo din „Cocoşatul de la Notre Dame” în „Clopotarul de la Notre Dame”.

––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

(1). ”Diferenţa dintre cuvântul aproape potrivit şi cuvântul potrivit este o problemă serioasă – este diferenţa dintre licurici şi fulger”.

Anunțuri