Unul dintre motivele pentru care-mi place să citesc este că, de multe ori, cărţile mă fac să descopăr lucruri aflate, de fapt, dincolo de copertele lor. Adică în lumea asta, reală dar mult prea vastă, cartea funcţionând ca un soi de shortcut sau de „gaură de vierme” sau ca uşile misterioase din basme, care dau te miri unde.

(Eu, de fapt, îmi croiesc drum cu mare dificultate prin Orbitorul lui Cărtărescu aşa că, între timp, vă mai ţin de vorbă pe-aici).

Richard Matheson, cu al său Undeva, cândva, mi-a făcut cunoştinţă cu Gustav Mahler, ascultat obsesiv de personajul principal.

După care povestirea lui Thomas Mann, Moarte la Veneţia, m-a împins către filmul cu acelaşi nume, de Luchino Visconti, care avea să devină unul dintre filmele mele preferate şi a cărui coloană sonoră este compusă din simfoniile lui Mahler, astfel încât, în mintea mea, Mahler, moartea, Veneţia şi frumuseţea trecătoare a adolescenţei s-au împletit într-un mod greu de separat.

Edvard Munch - Madonna

Philip K. Dick m-a aruncat direct în braţele lui Edvard Munch, provocându-mi o iubire pe viaţă. De-aia-i bine să fii curios. Unul dintre personajele sale din Visează androizii oi electrice? cumpără o reproducere după tabloul lui Munch, Pubertate şi-am vrut să ştiu cum arată tabloul. Am descoperit multe altele.

Remedios Varo - Personaj

Lui Thomas Pynchon i-o datorez pe pictoriţa Remedios Varo, după ce, în Strigarea lotului 49, am găsit o referire la unul dintre tabourile ei, „Bordando el mantro terrestra”. Acel tablou anume nu mi-a plăcut, dar mi-au plăcut altele. Dar poate că o să fac o postare separată despre Varo, fiindcă are nişte tablouri care bat la fund, cred, orice ilustrator de romane fantasy.

Nu în ultimul rând – deloc în ultimul rând – căutând pe Internet date despre Tolkien (da, Stăpânul inelelor, deşi aici şi filmul a jucat un rol important), am aflat despre benzile desenate din seria Sandman, de Neil Gaiman, care mi l-au revelat pe Gaiman cu mult înainte să-i apară romanele la noi. Şi, oricum, pentru mine Gaiman rămâne deocamdată în primul rând autorul lui Sandman şi abia apoi romancier, singurul lui roman care, din punctul meu de vedere, a reuşit  să creeze un grad apropiat de magie comparativ cu BD-urile fiind Zei americani.

Dream of the Endless

Destiny of the Endless

Death of the Endless

Anunțuri